REABILITAREA ȘCOLII DIN DETA

La început de an şcolar, domnul Szabo Francisc, director adjunct al Grupului Şcolar Sfântul Nicolae din Deta, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări care suntem siguri că se aflau pe buzele majorităţii părinţilor. Domnul Szabo Francisc, răspunde de învăţământul primar şi gimnazial, astfel că răspunsurile sale s-au referit la clasele I - VIII.
Reporter: Cum a început anul şcolar 2010 - 2011? S-a schimbat ceva de anul trecut?
Szabo Francisc:
Cu siguranţă s-a schimbat. S-au efectuat lucrări întreaga vară, astfel încât, în anul şcolar 2010 - 2011 să putem asigura elevilor noştri condiţii mai bune. Ne-am propus trei obiective mari pe care am reuşit să le aducem la îndeplinire. Am reabilitat etajul 3 al clădirii de pe Victoriei nr 50, în sensul că am înlocuit vechea pardoseală şi am refăcut toată partea de zugrăveală, am schimbat acoperişul clădirii şi nu în cele din urmă, am mărit şi asfaltat terenul de sport din curtea şcolii.
R: Părinţii şi cadrele didactice sunt mulţumite de lucrări? Consideraţi şcoala renovată?
S.F:
Atât eu, cât şi profesorii, dar mai ales părinţii, oricât de multe lucrări s-ar face, niciodată nu vom spune, acum e gata, şcoala nu mai are nevoie de nimic. Întotdeauna se poate mai bine, mai ales când vine vorba despre şcoală. Lucrările de reabilitare nu sunt încă finalizate în totalitate. În momentul de faţă se munceşte la izolarea termică şi zugrăveala exterioară. După încheierea lucrărilor ne propunem să reabilitam electric ambele clădiri, să înlocuim pardoseala şi să zugrăvim clasele situate la parter, etajul 1 şi 2.
R: Spuneaţi că aţi mărit şi aţi asfaltat terenul de sport, cât de important este acesta pentru elevi? S.F.: Sportul este definitoriu pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, dar nu se poate realiza fără o bază materială adecvată. De aceea, am considerat necesară mărirea şi asfaltarea terenului de sport deoarece numărul mare al orelor de educaţie fizică şi sport impunea acest lucru. Acest teren permite şi desfăşurarea regulamentară a unor competiţii sportive. Şcoala, biserica, primăria, bazele sportive reprezintă, în opinia mea, emblema comunităţii.
R: Dacă ar fi să judecaţi oraşul Deta, după criteriile de mai sus, ce notă i-aţi acorda?
S.F.:
I-aş da nota opt, pentru că sunt mulţumit de oraş, dar cred că urmăm o tendinţă de dezvoltare, astfel că Deta, în câţiva ani, se va ridica la adevărata ei valoare, pe care a cunoscut-o înainte de primul război mondial.
R: Înţeleg că s-au făcut multe pentru şcoală, în ultima perioadă, iar dumneavoastră în calitate de director adjunct aţi făcut tot posibilul să o ridicaţi la standarde europene. Însă, să fim realişti, nemulţumiri aveţi?
S.F.:
Nu pot vorbi de nemulţumiri, ci de lucruri care se vor schimba în bine. Mobilierul şcolar pe care îl avem acum, este clar depăşit şi vechi, în stare avansată de uzură. În clădirea de pe Ştefan cel Mare avem nevoie de un grup sanitar interior. Există deja un proiect în acest sens, însă trebuie făcute estimările de cost.
R: Părinţii se implică în amenajarea şcolii sau a sălilor de clasă?
S.F:
Da, ne bucurăm de sprijinul părinţilor în amenajarea sălilor de clasă, repararea mobilierului şcolar, zugravirea sălilor de clasă. La nivelul şcolii părinţii sunt constituiţi într-o asociaţie cu personalitate juridică care sprijină iniţiativa şcolii. Conducerea şcolii apreciază munca părinţilor şi le mulţumeşte pentru implicarea de care au dat dovadă.
R: Per ansamblu, cum apreciaţi condiţiile de şcolarizare din Deta?
S.F:
Eu cred că ne putem compara cu orice şcoală din oricare oraş mare din România. Mai avem de lucru la infrastructură, dar să nu uităm că în ultimii trei ani s-au înlocuit geamurile vechi cu termopan, s-a schimbat centrala, acum avem instalaţie de încălzire nouă şi s-a izolat termic clădirea. Şcoala are autorizaţie sanitară de funcţionare.
R: Vorbind de resurse financiare, ce relaţie aveţi cu primăria, care practic virează banii pentru întreţinerea şi amenajarea şcolii?
S.Z.:
Personal sunt familiarizat cu administraţia locală, cunosc mersul lucrurilor într-o primărie. În calitate de director adjunct am o relaţie bună şi eficientă cu primarul şi cu instituţia pe care o conduce. Înţeleg că doar cu sprijinul Primăriei şi a Consiliului local putem asigura condiţii mai bune elevilor noştri. Uneori am avut şi discuţii în contradictoriu, dar acestea au fost constructive. R: Vă mulţumesc domnule director adjunct şi vă urez mult succes în continuare.
S.Z.:
Şi eu vă mulţumesc şi doresc să le transmit toate cele bune cadrelor didactice din şcoală şi părinţilor care ne-au sprijinit şi ni s-au alăturat în demersul de a îmbunătăţi imaginea şcolii.

Ceaunul şi grătarul 2010

Chifteluţe, gulaş, ciorbă de peşte sau sos vânătoresc sunt doar câteva dintre deliciile pregătite de echipele de bucătari care s-au întrecut la cea de-a patra ediţie a concursului Ceaunul şi grătarul. Desfăşurat în cadrul proiectului "Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta (RO) şi Bordany (HU)", la Grădina de vară a Restaurantului "PARC" Deta, evenimentul culinar a delectat papilele gustative ale tuturor participanţilor, fără nici o excepţie. Bunătăţi pentru toate gusturile, făcute să îţi lase gura apă, au îmbiat cu mirosul lor irezistibil, toţi invitaţii la evenimenti, chiar şi pe cei mai mofturoşi. Membrii echipei B.I.K.E din Bordany, Ungaria, au gătit chiftele cu cartofi prăjiţi, echipa SZINE IAVA din Bordany, Ungaria au întâmpinat oaspeţii cu gulaş de vită, iar Flăcăii din Coştei, Serbia, au pus la foc cea mai bună ciorbă de peşte, lângă un papricaş de peşte dumnezeiesc. Nici echipa din Sân Mihai – Lokve, Serbia nu s-a lăsat mai prejos şi a uimit publicul amator de mâncare delicioasă, cu un gulaş de porc, ca la carte. Tot gulaş, dar de data aceasta de vită, au pregătit şi cei din echipa Mora Ferencz, din Coka, Serbia. O ciorbă de peşte care nu te lăsa să te mai desprinzi de oală şi un papricaş de vânat au pregătit cei de la Z.V.A Moraviţa, România, iar echipa Emerik, din Giulvăz, România a adus în farfuriile participanţilor un gulaş de berbecuţ, cum nicăieri nu mai găseşti. SARIKA, din Gătaia, România s-a impus cu o Feciorească a la Carei, Mehala Deta cu un gulaş de căprior, iar Kivallo Levesfozok, Deta cu o ciorbă de cartofi cu cârnaţi, tarhon şi smântână. În tagma bucătarilor pricepuţi din oraşul nostru a intrat şi echipa Ovi-Det Deta, care a gătit miel la ceaun şi Vânătorii Deta, care au încins la foc cel mai gustos sos vânătoresc. Ilie şi bibliotecarii nu au cedat în faţa concurenţei, impresionând finii degustători cu o minunată fasole cu costiţă şi cârnaţi. Juriul format din Gheorghe Ciobanu, deputat în Parlamentul României, Ion Adam, deputat de Voivodina Serbia, Nicolae Moise, reprezentant al comunei Virset Serbia, Laszlo Horvath, reprezentant al comunei Bordany Ungaria şi Ionel Ilian, consilier în Consiliul local al oraşului Deta, a stabilit cu greu cine merită un loc pe podium, însă membrii juriului au fost în unanimitate de acord, că mâncărurile din care au gustat au fost delicioase şi incredibil de rafinate.
Câştigătorii concursului Ceaunul şi grătarul 2010
Locul I - echipa SZINE IAVA, Bordany, Ungaria
Locul II – echipa Flăcăii din Coştei, Serbia
Locul III – echipa Z.V.A Moraviţa, România
Menţiune – echipa Mora Ferencz, Coka, Serbia
Menţiune – echipa Sân Mihai –Lokve Serbia
Menţiune – echipa Emerik, Giulvăz, România
Menţiune – echipa SARIKA, Gătaia, România
Menţiune – echipa Ovi-Det, Deta
Premiile au constat în cupe, pentru primele trei locuri şi diplome pentru restul participanţilor.

Editorial Petru Roman

Copiii, o prioritate
La fiecare început de an şcolar mă gândesc dacă am reuşit să fac mai mult decât anul trecut pentru ca micuţii locuitori ai oraşului nostru să se bucure de condiţii mai bune de învăţat. Nu cred că vom ajunge vreodată să spunem că am făcut tot ce trebuia făcut pentru şcoală, dar trebuie să creăm condiţii civilizate în unităţile de învăţământ. Pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de sprijinul cadrelor didactice şi al conducerilor şcolilor. Din partea primăriei există o disponibilitate totală pentru a sprijini orice acţiune care vizează elevul. Tocmai din acest motiv am sprijinit şi voi continua să sprijin eforturile celor care sunt preocupaţi de binele elevilor. Centrul educaţional care se va deschide curând în oraşul nostru este un exemplu în acest sens. Vom ajuta Asociaţia Filantropia Ortodoxă să pornească acest proiect deoarece am constatat în ultimii ani, părinţii care pleacă în străinătate, pentru a asigura un trăi mai bun familiei, încep să aibă probleme cu copiii rămăşi acasă. Încep să apară cazuri în care micuţii au probleme la învăţătură şi chiar cazuri de abandon şcolar. Îmi doresc ca în Deta să nu existe copil care să renunţe la şcoală. Pentru mine, soarta micuţilor care peste câţiva ani vor prelua destinele acestui oraş, reprezintă o prioritate.

Ajutor pentru copiii aflaţi în pragul abandonului şcolar

Oraşul Deta este inclus în rândul localităţilor care vor beneficia de un centru educaţional destinat tinerilor care se află în pericolul de a renunţa la şcoală
Cinci sute de elevi din centrul şi vestul ţării vor fi integraţi în 16 centre educaţionale, unde, după orele de şcoală, vor fi ajutaţi să îşi facă temele şi vor primi o masă caldă de prânz, alături de o gustare rece. Oraşul nostru este unul dintre cele 5 oraşe din judeţul Timiş, unde elevii aflaţi în situaţie de risc se vor putea concentra asupra problemelor specifice vârstei şi vor uita pentru câteva ore de necazurile de acasă. Reţeaua de centre educaţionale este finanţată din bani europeni, în cadrul unui proiect depus şi coordonat de către Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia. Iar pentru că fiecare lucru bun se face cu un efort comun, la ridicarea centrelor destinate micuţilor cu probleme, au contribuit mai multe instituţii. În Deta, primăria a pus la dispoziţie cu titlu gratuit, parte din spaţiul situat în clădirea din str. Mihai Eminescu nr.4, rămânând deschisă unei viitoare colaborări. Judeţul Timiş, se va putea mândri cu centre educaţionale la Deta, Sânnicolau Mare, Făget, Lugoj şi Timişoara, asociaţia care a iniţiat proiectul având drept parteneri Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, Arhiepiscopia Timişoarei şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş. Societatea românească se confruntă cu mari probleme financiare, tot mai mulţi copii fiind tentaţi sau încurajaţi să părăsească şcoala şi să meargă la muncă, în dauna unei educaţii sănătoase, care să le permită să scrie şi să citească. Valorile morale şi spirituale care au stat la baza comunităţii româneşti sunt tot mai puţin apreciate, fapt care a determinat Biserica Ortodoxă, să caute aliaţi interesaţi de soarta copiilor şi să sprijine elevii în procesul de dezvoltare a personalităţii. Timp de trei ani, perioada în care se desfăşoară proiectul, copiii din centrele educaţionale vor fi protejaţi şi învăţaţi valoarea adevărată a şcolii.
Proiectul este finanţat din Fondul Social European, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Autoritatea de Management pentru programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), „Investeste in oameni” şi are un buget total de de 20.276.687 de lei din care finanţare nerambursabilă 19.871.153 de lei. Astfel de proiecte sunt aplicate cu succes în numeroase ţări europene, şi presupun realizarea unor spaţii destinate elevilor proveniţi din familii defavorizate, care, după terminarea orelor de curs, găsesc aici o alternativă de a petrece timpul până la sosirea părinţilor, studiind.

Maracana Juniori 2010

Organizat la sfârşitul lunii august, campionatul orăşenesc de minifotbal "Maracana Juniori 2010" a găzduit meciurile a şapte echipe, fiind un eveniment de mare interes pentru tinerii care speră să devină mari fotbalişti internaţionali. Locul I a fost adjudecat de Avântul Mihai Viteazul, locul doi de către Juventus Târgul Mare, iar iar cea de-a treia poziţie a clasamentului a fost ocupată de către echipa Opatiţa. Titlul de cel mai bun golgeter a mers la Pantiş Cristian de la F.C.K. Pe lângă încurajările şi aplauzele publicului, tinerii au primit din partea organizatorilor cupe, diplome şi mingi de fotbal. Turneul a fost sprijinit de Primărie şi coordonat de către Comisia socială, învăţământ, cultură şi sport, a cărei preşedintă este Komşa Iuliana. Astfel de competiţii sportive atrag tinerii spre sport, îi învăţa spiritul fairplay-ului şi ajută antrenorii să descopere jucători talentaţi, de perspectivă, pentru echipă de fotbal a oraşului.
Echipele participante la Maracana Juniori 2010
Avântul Mihai Viteazul
Atletico Târgul Mare
Juventus Târgul Mare
Meseriaşilor
Foresta
Opatiţa
FCK

Pelerinaj ecumenic la mănăstirea Mesici, din Serbia

Data de 19 septembrie 2010, ziua organizării pelerinajului la mănăstirea Mesici, va rămâne în mintea participanţilor drept una dintre cele mai frumoase excursii. Pelerinajul a fost organizat de către domnul Goicov Milutin, preşedintele organizaţiei orăşenesti a Uniunii Sârbilor din România, Filiala Deta şi a presupus vizitarea celei mai vechi mănăstiri sârbeşti de pe teritoriul Republicii Serbia, situată la intrarea în satul Mesici, în apropierea oraşului Vârșeț. După slujbă, participanţii, atât sârbi cât şi români din Deta, s-au bucurat pentru câteva ore de Balul Strugurilor de la Vârșeț, întorcând-se acasă cu sufletul mai curăţ şi cu zâmbetul pe buze.

Mănăstirea ortodoxă sârbă Mesici, fondată în Evul Mediu, a fost extinsă în epoca modernă printr-un turn și un pridvor, baroce, oferind astfel vizitatorilor o inedită combinație, cu adevărat demnă de admiratie. Drumul spre Mesici duce prin Podgoriile Vârșețului, celebre în Banat și în Serbia pentru Banatski Rizling, dar și pentru alte soiuri de vin. Podgoriile sunt bine îngrijite, iar la sârbi, via este intotdeauna întreținută și lucrată. Cine merge la Vârșeț în septembrie, nu trebuie să rateze Balul strugurilor, o serbare populară, cu grătare, vin, şi alte bunătăți bănățene.

INVESTIŢII ÎN IMAGINI



Strada Carpaţi, lucrare finalizată, în valoare de 339.680 ron
Strada Bistriţei, lucrare finalizată, în valoare de 259.895 ron


Vă salut prieteneşte! Astăzi despre …

Ce sunt virozele?
Cu toţii am spus măcar o dată în viaţă că ne simţim rău deoarece avem o viroză. Însă ce înseamnă cu adevărat o viroză? Infecţie determinată de microorganisme virale, viroza este rezistentă la tratamente antibiotice uzuale şi se poate localiza în zone diferite ale organismului.
Manifestări generale
Debutul bolii este în general brusc, agresiv, cu dureri de cap, febră mare (39-40°C), lipsa poftei de mâncare, diaree, greţuri şi vărsături repetate. Evoluţia este în funcţie de complicaţiile virozei, în lipsa acestora vindecarea fiind rapidă, în 5-7 zile. Evoluţii agravate se întâlnesc la sugari, copii sub un an de viaţă, persoane în vârstă, peste 65-70 ani sau la persoanele cu imunitate scăzută. Pentru aceste categorii se recomandă cure de Vitamina C astfel: pentru adulţi, 3x200mg/zi, timp de 30 zile cu 15 zile pauză şi pentru sugari 10-15mg/kilogram corp/zi, sau un sfert de lămâie pe zi în ceai sau sucuri de fructe.
Atitudine imediată:
În prima fază se va alerta medicul de familie. Virozele necomplicate nu trebuie neaparat internate, pentru că se pot trata acasă, sub supravegherea medicului de familie. Alertarea 112 se face în absenţa sau refuzul de tratament al medicului de familie, în cazul copiilor cu febră mare (39-40) şi cu antecedente de convulsii precum şi a vârstnicilor cu boli cronice deja existente.
NU SE FACE:
1. Nu se alertează 112 pentru orice sindrom febril, contactaţi mai întâi medicul de familie
2. Nu se vor lua antibiotice fără consult şi recomandare medicală
3. Starea febrilă nu va fi neglijată, după principiul “las'că trece!”
4. Nu se ignoră leziunile vulvo-vaginale, mai ales cele cu vezicule
Recomandări
1. Herpesul buzelor şi al nasului se poate trata înainte de apariţia leziunilor vizibile (umflături, vezicule) cu singurul antiviral existent, şi anume unguentul Aciclovir (Zovirax). Acesta nu mai este eficace după apariţia leziunilor, sunt doar bani aruncaţi inutil.
2. Pentru virozele intestinale se recomandă repaus alimentar 6 ore la sugar sau copil şi 12 ore la adult (nu se vor da decât lichide: ceai de tei sau mentă neîndulcit, de exemplu). Se pot administra sulfamide (de genul Furazolidon: ½ comprimat la şase ore la copil şi 1 comprimat la 6 ore la adult).
3. Nu uita Vitamina C care, trebuie asociată tratamentului oricărei viroze.
4. Toate “leacurile băbeşti” ştiute pentru asemenea “răceli” sunt de folos: gargara cu apă puţin sărată, inhalaţiile cu ceai (mentă, tei, muşeţel, fructe de pădure, etc.), prişniţul simplu şi cel alcoolizat sau frecţiile (masajul) toracelui şi membrelor cu spirt îndoit cu apă.
5. Nu folositi oţet, acesta nu are nici un efect în viroze.
Pe curând, Dr. CIF

Primăria oraşului Deta urează casă de piatră proaspeţilor căsătoriţi:

STANCA PANDELA-PARDEILEAN şi NOVACOVICI CRĂCIUNICA, căsătoriţi la data de 19 august 2010.
STANCA REMUS şi NOVACOVICI IULIANA, căsătoriţi la data de 25 august 2010.
NICOLAE DANIEL-IONUŢ şi VÂRLAN LOREDANA, căsătoriţi la data de 28 august 2010.
MIHAI FLORIN şi HOCK GEANINA-ANY, căsătoriţi la data de 28 august 2010.
NACOV PETRU şi TĂNASE MARIA-ANDREEA, căsătoriţi la data de 11 septembrie 2010.
SÎRBU VICTOR-DANIEL şi IONIŢOAEI MIRELA-IRINA căsătoriţi la data de 11 septembrie 2010.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

DOLOCA MILUCĂ, 61 de ani, decedat la data de 17 august 2010.
PETRIŞOR OPRA, 82 de ani, decedată la data de 17 august 2010.
RUSANDA MARIA, 70 de ani, decedată la data de 30 august 2010.
GHERGULOV SLAV-IOAN, 67 de ani, decedat la data de 5 septembrie 2010.
DRĂGAN ANA, 81 de ani, decedată la data de 5 septembrie 2010.
PALICI STELUŢA, 56 de ani, decedată la data de 8 septembrie 2010.
GIURGIEV VLADA, 82 de ani, decedat la data de 7 septembrie 2010.
MILIN RADOVAN, 70 de ani, decedat la data de 11 septembrie 2010.
BUTIŞEANU GHEORGHE, 56 de ani, decedat la data de 13 septembrie 2010.
Primăria oraşului Deta transmite familiilor îndoliate, sincere condoleanţe!