Participare record la Festivalul Ceaunul și Grătarul 2015

Festivalul Ceaunul și Grătarul din acest an s-a remarcat printr-un număr record de participanți.

Devenit deja tradiție, festivalul a adus la Deta 34 de echipe care s-au întrecut în preparate la ceaun și la grătar. S-au înscris în concurs echipe din Deta, Soca, Bordany (Ungaria), Plandiște (Serbia), Vîrșet (Serbia), Coka (Serbia), Bor (Serbia) și Glogoni (Serbia). Concurența a fost acerbă și fiecare echipă a păstrat foarte bine secretul culinar cu care a vizat primul loc. Jurizarea echipelor concurente și a preparatelor acestora s-a făcut prin evaluarea a 4 criterii, acordanduse-se pentru fiecare criteriu în parte, note de la 1 la 10. Criteriile de care s-a ținut cont au vizat gustul preparatelor culinare (frăgezimea și suculență cărnurilor, folosirea plantelor aromatice și a materiilor prime de sezon), prezentarea preparatelor culinare în formă finală (servirea preparatului într-un mod natural, apetisant, elegant, estetic, simplu, practic și eficient, design/mod de aranjare în farfurie și modul de prezentare, igiena farfuriei), compoziția preparatelor (combinarea corectă a culorilor, texturii și aromelor preparatului; îmbinarea gusturilor/aromelor și corelarea dintre felul principal și garnitură; compatibilitatea între ingredient și preparat) și prezentarea echipei (costumația adecvată și igiena concurentului; folosirea instrumentelor de gătit și măiestria în folosirea acestora; denumirea originală care să îi reprezinte pe membrii echipei și preparat).

Juriul a avut o misiune foarte grea și după deliberări și degustări amănunțite, jurații au decis să împartă premiile pe 34 de secțiuni, astfel, fiecare echipă a ocupat locul I la secțiunea la care a participat.

"Acest festival este un bun exemplu al felului în care trăim noi aici la Deta, în bună înțelegere cu toate etniile. Toleranța și înțelegerea sunt noțiuni care nu ne sunt străine și această sărbătoare este încă o dovadă în acest sens. Respectăm tradițiile și obiceiurile altora, ne mândrim cu tradițiile și obiceiurile noastre și ne bucurăm să vedem și să învățam cum trăiesc alții. Am avut preparate delicioase și mă bucur că de la an la an, acest festival crește și are tot mai mult succes", a spus primarul Petru Roman.

Primarii din Deta și Plandiște, respect și prietenie

"Ne întâlnim foarte des în ultimii ani și ne respectăm unii pe alții. Am răspuns de fiecare dată invitației domnului primar Petru Roman și avem împreună multe proiecte. Dar pe lângă proiecte și colaborări am ajuns să ne cunoaștem foarte bine la nivel personal și am devenit prieteni. Acest lucru ne-a făcut să continuăm bunele relații și venim la Deta la fiecare eveniment, așa cum domnul primar Petru Roman și echipa sa vin la Plandiște la cele mai importante acțiuni. Relația de prietenie nu este doar între mine și domnul primar ci și între membrii echipelor noastre. Sportivii și pensionarii din cele două localități au organizat deja acțiuni comune", a spus Milan Selakovic primarul din Plandiște. "Am fost recent la Deta la Zilele Orașului și, iată, acum suntem la Festivalul Ceaunul și Grătarul, o acțiune extrem de reușită la care am participat și anii trecuți. Mi-a plăcut atât de mult încât am organizat și noi un festival similar la Plandiște. În privința proiectelor transfrontaliere, avem deja în lucru un nou proiect comun. Este vorba despre modernizarea spitalelor din Deta și Plandiște, un proiect pe fonduri IPA care urmează să fie depus pentru finanțare" a mai spus primarul Milan Selakovic.

Întâlnire după 60 de ani

La sfârșitul lunii august, la școala din Deta, a avut loc un eveniment mai puțin obișnuit: întâlnirea absolvenților Școlii Elementare din anul 1955. La terminarea școlii, fiecare și-a urmat propriul drum în viață. Unii dintre ei au ținut legătura, alții nu s-au mai întâlnit după absolvire. După 60 de ani - o viață de om! - au decis să petreacă împreună câteva ore în care să depene amintiri și să retrăiască momentele frumoase din viața de elev de altădată. Gazda evenimentului a fost chiar școala unde aceștia au învățat, adică Liceul Tehnologic „Sf. Nicolae” de astăzi. Clasa de odinioară, pregătită pentru eveniment, și-a întâmpinat oaspeții. Absolvenții școlii, după 60 de ani, au pășit pe porțile școlii cu aceeași emoție pe care au avut-o în prima zi de școală. Emoția era firească pentru că urma întâlnirea cu foștii lor colegi, unii dintre ei nemaiîntâlnindu-se de 60 de ani. La citirea catalogului,s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor care au trecut în neființă. Fiecare și-a amintit câte un crâmpei din viața de elev, au povestit cu mare plăcere șotiile făcute profesorilor sau colegilor, au apreciat dăruirea profesorilor lor, față de care și-au manifestat încă o dată recunoștința. Despre domnul Dani Bela (singurul profesor în viață) toți au avut numai cuvinte de laudă și apreciere. În semn de respect față de foștii elevi ai școlii, direcțiunea Liceului Tehnologic „Sf. Nicolae” din Deta a pregătit „Diplome pentru Seniori”, acestea fiind înmânate de către domnul Petru Roman, primarul orașului Deta. Evenimentul s-a încheiat cu participarea la slujba religioasă celebrată de fostul absolvent, preotul Kobor Gheorghe în Biserica romano-catolică din Deta. Prof. Szabo Francisc, Liceul Tehnologic ”Sf. Nicolae”Deta.

ZILELE ROMÂNILOR DIN GLOGONI, SERBIA

Toamna, anotimpul cu roade bogate, aduce și în domeniul cultural aceeași bogăție și vremea "de-a culege recolta" prin etalarea, la diferite evenimente, a tot ceea ce are Centrul Cultural mai bun, rezultat al zecilor de ore petrecute la repetiții.

Manifestarea "Zilele românilor din Glogoni" reprezintă un simbol al păstrării tradițiilor și spiritului românesc. Anul acesta, cultura, muzica și tradiția romanească au fost în prim plan la Glogoni, evenimentul reunind oaspeți, formații de dansuri, orchestre și fanfare din mai multe localități din Serbia.  

Centrul Cultural al orașului nostru a răspuns pozitiv invitației de a participa cu artiști din Deta și s-a prezentat, pe data de 13 septembrie, cu Formația de dansuri populare românești – seniori și Orchestra de muzică populară a instituției. Formația de dansuri populare românești-seniori, a impresionat încă de la început, numărul mare de dansatori, frumusețea portului popular, profesionalismul coregrafiilor puse în scenă fiind doar câteva dintre atuurile acestei formații. Cele două suite de dansuri populare românești din zona de câmpie a Banatului, prezentate la Glogoni, care au cuprins principalele dansuri caracteristice pustei, hora, sorocul, învârtita, brâul și ardeleana, i-au făcut pe toți cei prezenți să aplaude minute în șir. Orchestra de muzică populară, compusă din trei saxofoniști, doi acordeoniști și metronomul orgă electronică, a prezentat în deschidere câteva suite instrumentale din zona Banatului de câmpie, dar și de munte. Cei doi interpreți vocali, Larisa Murariu și Cristian Gagea, au apărut în fața publicului prezent cu melodii autentice, melodii vechi, reprezentative pentru foclorul românesc bănățean, cântece cunoscute de majoritatea publicului prezent. Încântarea noastră a fost să vedem marea majoritate a publicului fredonând melodiile odată cu interpreții vocali. Pe tot parcursul prestației, perechile de dansatori, în frunte cu instructorul coregraf Voicu Cătălin, au fost pe scenă, dând o și mai mare amploare actului artistic și cultural prezentat. Doresc să felicit toți membrii formației de dansuri și pe cei ai orchestrei pentru efortul depus și pentru prestația impecabilă, deoarece au reprezentat cu cinste și mândrie orașul nostru. Ovidiu Ivancea, director al Centrului Cultural Deta.

Seminar despre Revoluția din 1989 la Deta

Peste 50 de tineri din România, Polonia, Slovacia și Ungaria au participat la un proiect finanțat de Uniunea Europeană, care se desfășoară în trei țări foste comuniste. Proiectul "Revoluții în toamna națiunilor – revoluțiile din România și Ungaria 1989" s-a desfășurat în perioada 26-28 septembrie la Deta. În prima zi a seminarului organizat în cadrul acestui proiect, participanții din cele 4 țări s-au întâlnit la Casa de Cultură din Deta unde conducătorul proiectului, Ralf Olszowski, a făcut o scurtă prezentare a activităților din cele trei zile românești ale proiectului. Președintele executiv al Memorialului Revoluției din Timișoara, Gino Rado, a povestit apoi despre primele zile ale Revoluției de la Timișoara, iar unul dintre participanții la revolta din 16-22 decembrie 1989, Costel Balint a rememorat acele momente devenite acum istorie. Balasz Farkas și-a amintit apoi de revoluția maghiară, iar tinerii au vizionat și două filme despre revoluțiile din România și Ungaria. Duminică, în a doua zi a seminarului, cei peste 50 de tineri au participat la un joc de rol având ca temă revoluțiile din 1989. Tinerii care s-au născut cu câțiva ani după 1989 au intrat în pielea personajelor de atunci pentru a înțelege cât mai bine cum s-au derulat evenimentele. Într-o atmosferă mult mai relaxată decât acum 26 de ani, elevii au simțit o parte din ce au trăit cei care au făcut istorie în 1989. Chiar dacă a fost doar joc de rol, tinerii și-au dat seama cât de încărcate de semnificații au fost acele momente. Participanții la acest proiect au vizitat și Memorialul Revoluției din Timișoara, fiind apoi invitați să vadă și o expoziție cu fotografii din timpul Revoluției. Încheierea seminarului a avut loc la Deta unde organizatorii din partea română, Asociația Timiș-Torontal, au prezentat concluziile celor trei zile.  

ZÂMBETUL ENIGMATIC AL GIOCONDEI

Mona Lisa-Gioconda este una dintre cele mai renumite opere ale lui Leonardo da Vinci și totodată cel mai cunoscut chip feminin din lume, care a dat naștere la numeroase controverse în rândul învățaților, literaților și poeților din toate timpurile. Criticii de artă descriu chipul Mona Lisei astfel: „o femeie florentină reprezentată în mod natural la insistențele răposatului Giuliano de Medici”, iar eu pot spune cu siguranță că cine a ajuns să o vadă o singură data la celebrul muzeu Luvru din Paris, nu o va putea uita niciodată. Pentru istoria mondială a portretului, Gioconda reprezintă o importantă etapă în evoluția posibilităților de a reda pe pânză profunzimea sufletului omenesc. Din trăsăturile fine ale feței se pot citi stările sufletului feminin care exprimă în același timp distincție, simplitate, dar și naturalețe, ascunse într-un mod enigmatic. Prin privirea întrebătoare și surâsul ei nedefinit suspendat între veselie și melancolie, Gioconda este dovada supremă a modului în care pot fi exprimate stările sufletului, căci ce trăsătură a fizionomiei umane se pretează mai bine redării caracterului de fluiditate a vieții sufletești dacă nu zâmbetul ei enigmatic. Folosind cu măiestrie darul sau tehnica sfumato, de a topi conturul în insensibile treceri de la lumină la umbră, pictorul a reușit să ne redea uluitorul zâmbet al Mona Lisei, iar noi, iubitorii de frumos, descoperim o parte din zâmbetul enigmatic al Giocodei în fiecare zâmbet al celor dragi nouă, părinți, copii, nepoți sau parteneri de viață. Endre Libus. 

Casă de piatră proaspeților căsătoriți

- GOLBAN ANDREI-DECEBAL şi HAIDU ROXANA-ANDEEA – căsătoriți la data de 22.08.2015

- TOPCIOV CIPRIAN şi GROZA MARIA-ANASTASIA - căsătoriți la data de 29.08.2015

- STRÎMTU VALENTIN-PAVEL şi VINCZE MARIA-IOANA - căsătoriți la data de 29.08.2015

- BACHICI GORAN şi STANCIU SORINA-NICOLETA - căsătoriți la data de 05.09.2015

- CIUCUR VICTOR-NICOLAE şi PASCARIU MARICELA-VIOLETA - căsătoriți la data de 05.09.2015

Dumnezeu să-i odihnească în pace

- SEGHEDI ICOANE decedată la data de 21.08.2015 - 77 ani.

- CRAIU MARIA decedată la data de 01.09.2015 - 77 ani.

- SANDU FLORIAN-DORU decedat la data de 04.09.2015– 65 ani.

- IOSIM MIHAI decedat la data de 07.09.2015 – 74 ani.

- CRISTEA ILIE decedat la data de 12.09.2015 – 60 ani.

- MÎŢU MARIA decedată la data de 16.09.2015- 77 ani.

- ŞANTA IULIANA decedată la data de 18.09.2015- 67 ani.

- IUGA PAVEL decedat la data de 21.09.2015 – 88 ani.

- PETROV IOVANCA decedată la data de 23.09.2015 – 89 ani.

Sincere condoleanțe familiilor îndoliate!